Importanta si relevanta continutului stiintific

 

Realitatile actuale europene impun Romaniei, precum Charta de la Leipzig pentru un oras european durabil, semnata de ministri statelor membre, in mai 2007, o abordare integrata si interdisciplinara a domeniilor arhitectura, urbanism, istorie. O astfel de cercetare este o necestitate sustinuta de recomandarile europene.

Romania a intrat in ianuarie 2007 in Uniunea Europeana. Cu toate acestea, orasele tarii sunt departe de standardele metropolelor occidentale. Exemplul Bucurestiului este relevant in acest sens.

Trei intrebari ii framanta atat pe locuitorii capitalei cat si pe straini:
1. A fost Bucurestiul cu adevarat un “Mic Paris al Balcanilor”?
2. In prezent, de ce cresc problemele si lipsurile orasului?
3. Ce se poate face in viitor pentru a avea un oras cu adevarat european?

Lipsa raspunsurilor la interogarile istorice este in parte justificata de hiatusul quasi total, din perioada comunista, al cercetarilor interdisiplinare: arhitectura, istorie, urbanism, sociologie. Chestiuni precum influenta franceza, urbanismul participativ al populatiei sau "expropriatiunea pentru cauza de utilitate publica" au fost subiecte tabu. Vreme de 45 de ani nu s-a publicat nici o istorie a Bucurestiului scrisa de un arhitect sau urbanist. Toate arhivele deschiderilor de bulevarde au fost interzise cercetatorilor, facand imposibila o investigare stiintifica.

Prin explicatiile pornite de la chestiunile fundamentale legate de capitala Romaniai, aceasta cercetare raspunde atat nevoii de indentitate a poporului roman in context european, necesara odata cu intrarea in Uniunea Europeana, cat si gasirii de solutii practice pentru refacerea statutului de adevarata capitala europeana.

Obiectivele proiectului

 

Pornind de la cele trei intrebari de la inceput, obiectivele cercetarii constau in:
1. Evaluarea prin metode stiintifice (statistici, comparatii de bugete, constructii etc) a nivelului la care a ajuns Bucurestiul interbelic in concertul european. Aceasta evaluare este necesara pentru pozitionarea Romaniei in context european, atat pentru romani cat si pentru partenerii nostri straini.

Exemplele istorice privind statutul Bucurestiului in Europa sunt concludente. Spre exemplu, Capitala primea, in anul 1939, cu prilejul Expozitiei internationale a Apei de la Liege, Medalia de Aur pentru lucrarile privind malurile, canalele de scurgere, barajele si rezervoarele si Marele Premiu pentru lucrari edilitare si de urbanism. Se stie prea putin ca lungimile bulevardelor deschise acum o suta de ani la Bucuresti sunt perfect comparabile cu marile lucrari haussmanniene de la Paris.

Micul Paris trebuie cautat nu atat in asemanarea directa arhitecturala cu capitala Frantei ci mai ales in pleiada de influente franceze putin cunoscute: legislatia, invatamantul de arhitectura, sistemul edilitar de gaz, de canalizare, in sistematizarea albiei raului Dambovita etc.

2. Determinarea cauzelor care duc la disfunctiile actuale, legate de nerespectarea propriei experiente si a exemplului european.

In prezent, asistam la revenirea la unele probleme majore pe care Bucurestiul le rezolvase deja in trecutul sau: 1878 – “daramarea maghernitelor” si “prinderea cainilor vagabonzi”, 1879 – restrictiile de circulatie in centru, 1895 – in nordul Bucurestiului, „pogoane intregi de cultura transformate in loturi parcelate cu strazi pe ele, neautorizate de primarie, si oameni care din niste asemenea specule, din saraci, sunt ajunsi milionari”, 1902 – elimarea derogarilor de la planurile de urbanism, 1906 – aparitia concursurilor internationale de arhitectura si urbanism.

3. Pentru viitor, studiul isi propune sa raspunda intr-o maniera interdisciplinara, la seria de disfunctii pe care le va identifica la nivelul orasului si sa gaseasca rezolvari provenite atat din experienta istorica proprie cat si prin raportare la cea actuala europeana.

Impactul lucrarii vizeaza:
- cercetatorii din domeniul arhitecturii, urbanismului, istoriei
- practicienii din domeniul arhitecturii si urbanismului
- administratia publica centrala si locala
- populatia, factor decisiv in strategiile europene